Energii regenerabile

Directiva privind energia din surse regenerabile Noua directiva privind energia din surse regenerabile adoptata prin codecizie la 23 aprilie 2009 (Directiva 2009/28/CE, de abrogare a Directivelor 2001/77/CE ?i 2003/30/CE) a stabilit obiectivul obligatoriu ca, pana in 2020, o propor?ie de 20 % din consumul de energie al UE sa provina din surse regenerabile de energie, obiectiv defalcat in obiective secundare nationale cu caracter obligatoriu, tinand seama de diferitele puncte de plecare ale statelor membre. In plus, toate statele membre trebuie sa se asigure ca, pana in 2020, 10 % din combustibilii utilizati sectorul transporturilor provin din surse regenerabile. Directiva a definit, de asemenea, diferite mecanisme pe care statele membre le pot aplica pentru a-si realiza obiectivele (sisteme de sprijin, garantii de origine, proiecte comune, cooperare intre statele membre si tarile terte), precum si criterii de durabilitate pentru biocombustibili. In 2010, statele membre au adoptat planuri na?ionale de ac?iune în domeniul energiei din surse regenerabile.


Energii regenerabile

Uniunea Europeana s-a angajat prin Protocolul de la Kyoto sa reduca emisia gazelor cu efect de sera cu 8 % pana in 2008-2012. Si totusi, in anii imediat urmatori semnarii documentului, nimic semnificativ nu s-a intamplat. Una din tarile care si-a luat in serios angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult decat alte tari membre, si-a impus un obiectiv extrem de ambitios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de sera cu 21 %. O asistenta financiara masiva pentru cercetare-dezvoltare, insotita de un set de masuri fiscale, ajutoare si garantii de stat, imprumuturi pentru investitii, programe regionale si locale specifice, au reprezentat portofoliul oferit partizanilor energiei verzi in Germania. Au inceput sa fie valorificate resurse energetice variate noi si regenerabile - hidro, energia vantului pe apa si pe uscat, pila fotovoltaica, biomasa, energia solara, geotermala si deseurile urbane.